Amintiri de la 9 luni pana la 3 ani

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Amintiri de la 9 luni pana la 3 ani

Mesaj  Miranda08 la data de 2015-02-01, 20:35

-La varsta de 9 luni, parintii mei , cu care am locuit in Iasi, m-au adus la Galati, la bunicii din partea mamei. Aveam sa raman acolo pana la varsta de 3 ani si cateva luni. Nu stiu cum reusise familia sa imi formeze notiunile corecte de "parinti" si "bunici". Ai mei ma vizitau o data pe luna sau o data la 2 luni. Un flash de memorie din acea perioada ilustreaza ca eu chiar nu intelegeam ce sunt aia "parinti", dar stiam ca nu sunt ca bunicii. Alt flash arata ca eu eram convinsa ca mama si tata au uitat de mine, si plangeam tacuta la fereastra, uitandu-ma la ninsoare. Tin perfect minte ca imi iubeam mult parintii, desi ii vedeam rar. Cand veneau, nu ma dezlipeam de ei. Dupa masa, cand trebuia sa dormim, eu dormeam cu tata, si ma asezam pe burta lui. Am facut asta pana am devenit prea mare. Ah, si mai aveam prostul obicei sa ma joc cu sprancenele persoanei cu care adormeam. Am innebunit-o pe bunica. Si pe tata.
-Dupa ce ai mei plecau, eu ramaneam cu bunicul, bunica si strabunica. Toti 3 ma iubeau foarte mult. Stiu ca imediat ce plecau mami si tati ma duceam in camera la strabunica mea si stateam cu ea, pana ma linisteam. Stiu ca bunica mea era mai dura cu mine pe atunci, nu incerca sa ma calmeze. Bunicul si strabunica(sau bunica batrana, cum ii ziceam eu) faceau asta. Tin minte ca a doua zi imi pregateau ceva bun de mancare, cum ar fi supa de galuste sau de rosii, ciorba de perisoare sau piure de cartofi cu chiftelute. Stiu ca bunicul ma gadila pana ramaneam fara suflare de la atata ras. Stiu ca ma lasau sa ma uit la desene si adoram Tom si Jerry , Scooby-Doo, Familia Flinstone, Curaj,cainele fricos, Samurai Jack si ce desene mai erau pe atunci. Recunosc ca preferatul meu a fost si inca este Tom si Jerry. Stiu ca stateam pe canapeaua din sufragerie si ma uitam. Cand era Tom&Jerry, episoadele veneau cate 2. Bunica voia sa ma ia de la televizor , si eu spuneam repede "Mai este, mai este!"
-Pe cand aveam 2 ani , sau aproape 2 ani, in bloc s-a mutat o familie cu 2 copii. Desigur ca mai erau copii in bloc, dar toti erau mai mari. Era Raluca, la etajul 4, care mi-a dat rochita ei de printesa, David si Dragos, Ana si Mihai. Asa, cum ziceam, apoi au aparut Teodor si Ana. Ei sunt cei mai vechi prieteni ai mei, cu care tin legatura pana in prezent. Ieseam zilnic afara si stateam cu ei pana la caderea noptii. Avem o poza, cand deja eram mai mari si incepusera sa apara si copii mici, in care stam pe treptele blocului, eu si Teodor jucam rolul parintilor si tinem un bebelus in brate (Robert, un copil foarte alintat) si zambim toti foarte larg la aparat. David, Dragos si Raluca erau in spatele nostru.
-Daca nu ieseam afara, nu stateam degeaba. Plecam de dimineata cu bunica mea prin oras, pe jos , si mergeam o gramada. Stiu ca intr-o seara de vara era concert pe faleza. Au fost si artificii si a fost minunat pentru mine. Cand am plecat, nu mai mergeau autobuzele, asa ca am fost nevoiti sa mergem pe jos, eu,bunica, Mihai si mama lui. Desi era o distanta de cel putin 2 kilometri, am fost foarte curajoasa si am mers fara sa comentez (spre deosebire de Mihai, cu 4 ani mai mare decat mine, care cerea carat in brate). Evident, cand am ajuns in casa am adormit aproape in picioare.
-Bunica mea era dura pe atunci, nu ma alinta deloc. Cred ca era si putin sadica :-? Ma purta prin tot orasul si da, eram antrenata, dar piciorusele mele oboseau.
Stiu ca mergeam cu ea la biserica si imi placea preotul , imi placeau icoanele si biserica frumos pictata, dar nu imi placea cand toate babutele ma mangaiau pe cap si imi ziceau "Ce copilas cuminte". Aia chiar nu imi placea.
-

-Ziua Z (in care am plecat de la bunici)

-In ziua in care ai mei m-au luat, nu realizam ce se intampla. Mama si tata erau excesiv de zambitori, bunicii mei la fel. Stiu ca pe chipul bunicului meu aparea o umbra de tristete de cate ori se uita in alta parte, iar bunica abia se abtinea sa nu izbucneasca in lacrimi. Strabunica se tinea tare... Nu lasa sa se vada cat e de afectata. Nu intelegeam prea multe. Cand am vazut ca mami imi impaturea hainele si le punea intr-o gentuta nu mi s-a parut ceva atat de ciudat. Dar cand am vazut ca imi ia gentuta cu clamite si riti-pite (elastice) si peria de par, am inteles ca ceva se intampla. I-am intrebat la masa ce e, si nimeni nu zicea nimic. Bunicul meu care statea in capul mesei mi-a adus cu blandete aminte ca mai discutaseram noi despre faptul ca atunci cand aveam sa cresc destul de mare urma sa locuiesc cu mami si tati. Imi amintesc ca am fost foarte curajoasa, nu am comentat nimic. Voiam sa ii multumesc pe parintii mei si sa nu ii supar. M-am prefacut vesela. Ai mei pareau usurati. Bunicii m-au luat pe rand deoparte sa imi spuna sa fiu cuminte si draguta, sa dorm cand mi se spune, etc. M-au imbratisat si m-am urcat in masina alor mei si...am plecat. Imi stapaneam lacrimile cu greu si strangeam din maini sa nu plang. Tati facea glume, si mami la fel.
-Cand am ajuns in oras si mai aveam putin pana acasa, ma uitam pe geam, la norii pufosi. Unul dintre ei semana perfect cu capul bunicii mele (da, suna creepy, dar intelegeti ideea). Mi-am promis ca o sa ii fac pe toti mandrii de mine.
-Cand am intrat in casa, am stat putin cu ai mei, si mi-au aratat camera mea. Era mare pentru mine, imi placea. Socul a fost ca mi-au spus ca urma sa dorm singura. Nu dormisem niciodata singura. Am incercat, dar imi era groaznic de frica. Parintii mei nu se lasasera induplecati prea usor. Daar pana la urma m-au lasat sa dorm cu ei. A fost prima si ultima data cand am dat dovada de atata lasitate in fata lor.



To be continued.
avatar
Miranda08

Posts : 9
Join date : 13/06/2014
Age : 17

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum